Oportunități pentru România educată în IT. Cum se poate dezvolta piața

In timp ce industria software și servicii crește de 3 ori mai repede decât economia țării noastre, educația TIC (Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor) merge cu frâna de mană trasă. Poate inițiativa privată susținută prin politici eficiente create de către stat să ne ajute să recuperăm decalajul într-un termen suficient de scurt încât să nu pierdem oportunitățile de dezvoltare ale țării noastre în această industrie strategică pentru România și pentru UE? Cum ar putea cei implicați în modificarea legilor educației să nu rateze șansa de a transforma România educată în IT din Utopie în Oportunitate?

Unde suntem în prezent și ce ne ține pe loc?

De mai mulți ani tehnologiile digitale ne transformă modelele de consum, de producție și de afaceri. Digitalizarea  este „practic peste tot”.

Economia digitală din CEE a fost estimata  încă din 2020 la un nivel de 8,9% din PIB, în timp ce Statele Unite conduc evoluția tehnologica cu 10,2% din PIB deja.

Pandemia a accelerat procesul de transformare digitală și a adăugat urgența ca guvernele să răspundă.

 La nivelul țării noastre, industria tehnologiilor și comunicațiilor (IT&C) în momentul de față înseamnă *):

  • contribuție de 6,2% din PIB, reprezentând aprox. 13,6 mil. Euro în 2021
  • 270.000 angajați (din care aprox. 135.000 doar în sectorul software)
  • creștere în ultimii ani de 3 ori mai mare decât media creșterii anuale a economiei țării – dacă  în ultimii 5 ani, creșterea economică a României a fost de ~6%, industria IT a înregistrat o creștere de ~17%.

*) Date conform Studiului “Impactul industriei de software și servicii în economia României”, realizat în 2021 ANIS – Asociația patronala a industriei de software și servicii.

Sunt cifre ce justifică pe deplin acordarea unei atenții sporite industriei IT și a creșterii competitivității României în dezvoltarea ei ca hub tehnologic important în regiune cu atât mai mult cu cat există alocări speciale în PNRR la nivelul Europei pentru creșterea economiei digitale iar în cazul României ponderea alocării unor astfel de fonduri va fi de 20% din totalul sumelor.

Așa cum declara într-un comunicat recent rectorul Universității Politehnice București, Mihnea Costoiu “Este nevoie ca întreaga societate să conștientizeze rolul inginerilor. România are nevoie de peste 600.000 de ingineri în următorii 10 ani, iar numărul total al absolvenților de inginerie din acest an, din România, este cu 35% mai mic comparativ cu necesarul pieței, în timp ce la UPB reușim să acoperim doar 60% dintre solicitările de HR ale companiilor. Toate industriile care au legătură cu ingineria trag un semnal de alarmă cu privire la lipsa de specialiști.”

“S-au realizat progrese in timp, însă credem că sunt însă insuficiente pentru o creștere organica și pe termen lung a TIC, mai ales pentru o industrie strategica la nivel european și global. De aceea am încercat să înțelegem care sunt cauzele  deficitului de personal și de asemenea ce soluții pot exista atât din perspectiva pieței de birouri și a mediului privat cat și din perspectiva politicilor publice necesare României educate în IT și credem că se poate face pasul de la utopie la oportunitate” afirma Alexandru Petrescu de la ESOP .  

Mai jos sunt câteva limitări curente în dezvoltarea forței de muncă specializate în industria IT&C observate de echipa ESOP implicată în evaluarea piedicilor care încetinesc dezvoltarea industriei IT&C și implicit a pieței de birouri dedicată acestei industrii:

1. Creștere lentă a numărului de studenți și absolvenți

In ultimii 8 ani, numărul de studenți înscriși anual în învățământul superior a fluctuat în sensul creșterii sau scăderii cu 3%. Exista o serie de rațiuni pentru acest lucru:

  • scăderea natalității la nivelul țării, începând cu anii 1990
  • existența opțiunii învățământului profesional dual
  • deschiderea posibilităților de studii în afara țării
  • si nu în ultimul rând, abandonul școlar

2. Structura relativ rigidă a specializărilor din învățământul superior

În 2021, absolvenții facultăților implicând Tehnologiile Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) au avut o pondere de sub 7% în totalul de 131.534 absolvenți de studii superioare. Este o mare provocare adaptarea unui întreg sistem de învățământ la dinamica atât de accelerată a pieței muncii.

Deși numărul de absolvenți specializării în IT&C a crescut de la 5.060 în anul 2014-2015, pana la 9.054 în anul 2020-2021, această evoluție a fost una lentă care nu ține pasul cu dinamica dezvoltării pieței, creșterea variind intre 5-12% anual.

Din cei aprox. 9.000 de absolvenți la nivel național, UPB aduce în piață cel mai mare număr de ingineri din România – aproximativ 6.000 de absolvenți anual (licență și master), respectiv 19% din totalul absolvenților în domeniile tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și inginerie, prelucrare și construcții.

“Avem deci o creștere medie anuală de doar 600 de specialiști, pentru o piață în care anual se creează peste 10.000  locuri de muncă și care în prezent are un deficit de forță de muncă ce se ridică la peste 20.000 posturi de lucru, în opinia specialiștilor din industrie”, atrage atenția Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting | CORFAC International.

Conform estimărilor ANIS, dacă numai 10.000 locuri de muncă ar fi ocupate adițional în industria TIC, s-ar genera un aport de circa 300-350 mil. Euro la PIB-ul României.

“Este o oportunitate semnificativă de creștere iar dacă România ar putea fi condusă după principiile afacerilor private atunci acestă linie de business promițătoare, care este pe deasupra și o direcție strategică pentru țara noastră și pentru UE, ar trebui să angreneze toate energiile disponibile la ministerul educației și în mediul privat pentru depășirea obstacolelor mentale sau legislative care încetinesc creșterea exponențială a acestei industrii”, consideră Alexandru Petrescu de la ESOP.

3. Disponibilitatea redusă a cadrelor didactice specializate

Dialogând cu reprezentanți ai mediului academic, am înțeles că un obstacol în creșterea numărului de specialiști în IT&C este lipsa cadrelor didactice.  Sistemul educațional este puțin atractiv pentru retenția de absolvenți, iar în prezent într-o serie de facultăți exista un deficit semnificativ de profesori universitari și asistenți la specializările TIC. Astfel, profesorii existenți trebuie uneori să realizeze 2-3 norme pentru a acoperi deficitul. Motivarea scăzută a tinerilor se datorează în principal perspectivelor salariale reduse (estimativ cu pana la 60% față de o poziție de entry level în mediul privat. Conform unor date transmise recent de UPB, salariul mediu al unui inginer debutant este de aproximativ 800 de euro net / lună și poate ajunge până la 2.000 – 3.000 euro /lună după primii ani de muncă. De asemenea, construirea unei cariere academice presupune un parcurs mult mai anevoios ce se poate întinde pe un orizont de peste 10 ani, necesitatea realizării de articole în publicații de specialitate, studii, participări la conferințe naționale și internaționale.

Unde putem ajunge prin politici publice eficiente?

România se situa la nivelul anului 2021 în rândul țărilor axate pe outsourcing, alături de Bulgaria, Croația, Letonia, Lituania și Ungaria conform studiului “Impactul industriei de software și servicii în economia României”, realizat de către ANIS.

Nivelul următor de dezvoltare către care putem să ne îndreptam este cel al Tărilor axate pe inovare, unde în prezent se afla Cehia, Estonia și Slovenia, țări care generează o mai mare valoare adăugată prin industria IT&C.

Diferența intre cele două stadii este dată în principal de factori macroeconomici, cum sunt un PIB semnificativ mai mare (dublu) pe cap de locuitor, o pondere mai mare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, și un grad mai mare de pregătire a economiei pentru transformarea digitală.

Conform unor estimări furnizate la început de an, ANIS considera că, în cazul menținerii situației actuale, industria IT poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de 17,4 miliarde de euro, în 2025, însă suma poate crește până la 20,4 miliarde de euro, “dacă se instituie măsuri de îmbunătățire continuă a competitivității”. Pe de altă parte, se poate înregistra și o scădere până la 15,7 miliarde de euro, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivității.

Soluțiile pot fi numeroase, dar mai jos ne vom concentra pe două direcții vizând sistemul educațional, ce se pot realiza cu implicarea mediului privat, și pentru care exista în momentul de față două propuneri lansate de către ANIS recent printr-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației.

1. Facilitarea accesului experților în scoli 

Experți din mediul privat își pot aduce contribuția la scară mai larga. O solicitare de flexibilizare a cerințelor stabilite prin Legea Educației Naționale privind condițiile de ocupare a funcțiilor didactice și didactice auxiliare a fost adresată în cursul acestui an de către ANIS Ministerului Învățământului. Propunerea vizează, conform clarificărilor furnizate de ANIS la cerea ESOP pentru documentarea prezentei analize, introducerea unei derogări de la condițiile curente, în special pentru acele unități de învățământ care nu au capacitatea de a ocupa o poziție de profesor specializat într-o disciplină de studiu pentru o perioadă de cel puțin 1 an școlar. Aceste unități ar fi necesar deci să poată accepta ocuparea acestei funcții de către un specialist în domeniu chiar dacă acesta nu a absolvit un modul psihopedagogic, cu condiția ca acesta să finalizeze un modul de psihopedagogie concentrat, cu un număr redus de ore, și să fie asistat la ore de un alt cadru didactic titular/director/ inspector școlar timp de o luna.  Credem că firmele private de IT&C vor fi interesate să susțină financiar astfel de inițiative prin care specialiștii lor să susțină astfel de cursuri și să pregătească astfel viitorii angajați încă de pe băncile facultății.

Dificultatea implementării acestei propuneri vine din rigiditatea sistemului și a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru predarea în scoală (absolvirea unei instituții de învățământ superior, absolvirea unui modul psihopedagogic și obținerea certificatului, efectuarea unui stagiu de practica în scoală de minim un an). Se înțeleg desigur rațiunile  pentru care, prin legislație sunt impuse aceste reguli, și mai exact faptul că este vital ca adulții care lucrează cu copiii / tinerii să aibă cunoștințele necesare pentru activitatea de predare și interacțiune corespunzătoare. Pe de alta parte, România este în situația în care educația digitală în scoli șchiopătează, nu exista suficienți profesori de informatica și TIC iar rezultatul este că elevii nu învață deloc aceste discipline. în acest sens, poziția susținuta de ANIS este de flexibilizare a acestor cerințe păstrând câteva prevederi care să prevină potențialele riscuri.

Pe acest subiect, Guvernul a adoptat recent Ordinul Nr. 4876/2022 al Ministrului Educației care prevede implementarea unui program scoală-pilot pentru unitățile de învățământ care organizează predare în sistem mixt, cu prezenta fizică și online, pentru disciplinele informatică și TIC. Practic acest ordin ne spune că procesul de predare a orelor de informatică și TIC pentru cele 12 scoli din acest program pilot este asigurat de doua persoane simultan: profesorul titular al orei și un specialist IT/programator care poate intra online (sau în format fizic, dacă preferă astfel). Este o inițiativă salutară, un prim pas înainte în această direcție. Mediul privat – prin organizațiile dedicate, precum ANIS – poate avea șansa implicării prin materiale-suport cat și prin facilitarea legăturii dintre experții din companii și unitățile de învățământ.

2. Programe de reconversie pentru profesori

Este o altă propunere recent lansată de ANIS, vizând doua aspecte. Prima componentă a măsurii se referă la elaborarea unor programe de reconversie și dezvoltare continuă pentru profesori care să le permită acestora să predea ore de TIC în concordanță cu nevoile actuale ale industriei. Practic, posibilitatea ca un profesor specializat în altă arie, de exemplu biologie, să poată să parcurgă un astfel de program de reconversie și astfel să fie abilitat să predea și ore de TIC, reușind astfel să diminueze efectele lipsei profesorilor titulari pentru această disciplină.

Complementar, propunerea ANIS vizează și implementarea unor programe de formare inițială și continuă a profesorilor care să le permită acestora să aibă una sau mai multe specializări minore. De exemplu, un viitor cadru didactic să poată alege să aibă o specializare majoră în matematică și o specializare minoră în informatica pe care să le urmeze în paralel urmând ca apoi să aibă capacitatea de a preda ambele discipline.

Foarte interesant este faptul că în opinia ANIS, astfel de programe ar putea fi realizate în parteneriat cu mediul privat, pentru a include aspecte practice utile și noile concepte din domeniu astfel încât curriculumul aprobat să se plieze cat mai bine pe nevoile din domeniu.

Alături de propunerile de mai sus, ANIS a propus de asemenea introducerea orelor obligatorii de TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor ) în trunchiul comun din curriculumul liceal, pentru toate tipurile de învățământ (teoretic, vocațional, tehnologic, profesional și tehnic), indiferent de profilul clasei, întrucât competențele avansate de tehnologie a informației sunt esențiale tuturor cetățenilor, iar IT-ul devine parte, în ritm accelerat, din toate industriile. 

Cum s-a adaptat piața de birouri la nevoile venite dinspre industria IT&C?

Piața de birouri a fost martora dezvoltării accelerate a companiilor din industria IT&C, domeniu ce a devenit motorul principal al pieței birourilor în perioada 2016-2019, generând aproape jumătate din tranzacțiile din piața birourilor.

Ultimii 3 ani (2020-2022) au adus la o temperare a acestei creșteri, ponderea tranzacțiilor de birouri cu companii din domeniu IT&C scăzând sub 30% nu datorita scăderii pieței ci datorita noului model de munca hibridă, dar exista în continuarea dinamism în aceasta industrie și firme noi cum ar fi Booking, Siemens Energy, Ford, etc au ales în 2022 România ca destinație pentru dezvoltarea activităților de IT&C.

Un factor principal care a frânat piața birourilor destinate companiilor IT&C a fost, după părerea noastră, deficitul de forță de muncă din această industrie, deficit ce s-a accentuat în ultimii ani, în ciuda contextului pandemic, ce a accelerat dezvoltarea numeroaselor segmente în IT&C.

“În trecut, în discuțiile noastre cu manageri din industria IT&C vizând închirierea unui sediu și asigurarea capabilităților de expansiune în timp, apărea drept variabila/necunoscuta în business partea de atragere a proiectelor, de câștigare a clienților. In momentul de față, pe primul loc este limitarea dată de găsirea forței de muncă necesare, firmele renunțând uneori la anumite proiecte din lipsa personalului”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner al companiei imobiliare ESOP Consulting l CORFAC International.

Reacția mediului privat pentru a face față acestor provocări este polarizarea în jurul centrelor universitare pentru a recruta angajați de pe băncile facultății. în București, Universitatea Politehnica București a contribuit semnificativ la dezvoltarea pieței birourilor în zona Centru-Vest. In ultimii 3 ani, aprox. 41% din proiectele nou livrate pe piața birourilor s-au aflat în zona Centru-Vest (Politehnica – Grozăvești – Cotroceni), depășind pentru prima data ca pondere zona Centru Nord.

În 2022, peste 120.000 mp de spatii de birouri se vor livra în 4 proiecte din zona de Vest, reprezentând 68% din totalul livrărilor.

Această apropiere fizica facilitează și realizarea stagiilor obligatorii de practică, de 360 de ore, introduse obligatoriu la finalul anului III de facultate în urmă cu mai bine de 10 ani de UPB. Conform unor date recente furnizate presei de Universitatea Politehnica București (UPB), rata de angajare în rândul studenților UPB a crescut substanțial după modificarea planurilor de învățământ în acest sens. Aprox. 30% dintre studenți s-au angajat la partenerii din mediul economic unde au făcut stagiul de practică.

Astfel de evoluții au avut loc și la nivelul principalelor orașe din tara.

Contribuția industriei la PIB-ul poate creste cu până la 50% până in 2025.

“Industria IT&C este o oportunitate semnificativă de creștere iar dacă România ar putea fi condusă după principiile afacerilor private atunci această linie de business promițătoare, care este pe deasupra și o direcție strategică pentru țara noastră și pentru UE, ar trebui să angreneze toate energiile disponibile la ministerul educației și în mediul privat pentru depășirea obstacolelor mentale sau legislative care încetinesc creșterea exponențială a acestei industrii”, consideră Alexandru Petrescu de la ESOP.

 

Portofoliul ESOP cuprinde, pe lângă clădiri de birouri de închiriat în București, spații de birouri de vânzare în București, parcuri industriale și hale de închiriat, precum și oferte de birouri în principalele orase ale țării. Dacă dorești mai multe informații, poți dialoga cu un consultant ESOP completând acest scurt formular sau telefonic la  (+4) 0723.26.61.97 sau (+4) 021.528.04.40. Vom răspunde cu plăcere și prompt solicitării tale!

 

 


Mirela Raicu

Partener Fondator al companiei ESOP Consulting | CORFAC International, coordonator al diviziei Spatii de Birouri Corporate, cu 18 de ani de experienta in consultanta imobiliara si antreprenoriat.

Postari similare

Spațiile verzi au devenit cele mai căutate facilități oferite de business park-uri


Chiar dacă criza pandemică a încetinit ritmul construcției de clădiri noi de birouri, cele livrate în perioada pandemiei, sau care se află acum în lucru, s-au adaptat la noile cerințe venite din partea chiriașilor. Ca urmare a încetării stării de alertă începând cu data de 09.03.2022 și a ridicării restricțiilor pentru limitarea răspândirii Covid-19, companiile […]


Citeste mai mult

Cosolidare versus Atomizare pe piata de birouri

Consolidare versus “atomizare” pe piata de birouri datorita COVID 19


Ce vor face companiile in perioada post-COVID 19? Se vor intoarce la strategia de consolidare prin care posturile de lucru dintr-un oras erau concentrate intr-o singura cladire sau intr-un singur business park? Sau vor opta pentru “atomizarea” acestora prin munca de acasa (Work from Home) sau prin munca langa casa (Work Near Home)? Sau vor […]


Citeste mai mult

Clădirile de birouri din zona centrală ZACA și proiectele din afara zonei cu interdicții pentru mașinile poluante


Update 24.10.2019 Primăria Capitalei a aprobat introducerea vinietei în București. În zona centrală, nu vor mai avea voie de anul viitor mașinile sub euro 3 (Non-Euro, Euro 1 și Euro 2), iar din 2021 nici cele sub Euro 4. Toate mașinile sub euro 5 vor plăti vinietă pentru a circula pe celelalte străzi, în afara […]


Citeste mai mult