Hartile de poluare fonica

Piata imobiliara influentata de introducerea hartilor de poluare fonica

Si in Romania, a intrat deja in vigoare Directiva 2002/49/EC de evaluare si administrare a zgomotului in mediu. Pasii catre Uniunea Europeana aduc Romaniei obligatia de a elabora harti de poluare fonica. Impactul acestora pe termen mediu si lung va fi ridicarea calitatii vietii populatiei, insa implicit vor exista schimbari in numeroase domenii, de la cel imobiliar pana la cel al productiei de aparate electrocasnice si autovehicule.

Prima etapa /ce se va pune in practica incepand cu anul acesta/ vizeaza localitatile din mediul urban cu peste 250.000 de locuitori, urmand ca ulterior, incepand cu 2011, astfel de harti sa fie realizate pentru toate aglomerarile. Romania, ca si toate tarile membre ale Uniunii vor fi obligate sa afiseze hartile acustice in locuri publice, pe panouri electronice, pe Internet si in mass-media.

Ulterior realizarii lor, hartile vor fi actualizate la fiecare 5 ani. Primele orase monitorizate sunt: Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov, Municipiul Ploiesti si comunele Valea calugareasca, Barcanesti si Blejoi. De asemenea vor fi realizate harti acustice pentru drumurile principale cu un trafic mai mare de 6,000,000 vehicule pe an. Aceste drumuri sunt DN1(Bucuresti-Ploiesti);DN2 (Bucuresti-Buzau); DN5(Bucuresti-Giurgiu); DN6(Bucuresti- Alexandria); DN7( Bucuresti-Pitesti); A1 (Bucuresti-Pitesti).

Zgomotul ambiental este o problema serioasa si mereu crescanda, iar pe plan international, s-a constientizat faptul ca este unul din factorii ce influenteaza negativ starea de sanatate a oamenilor in secolul XXI. Estimarile expertilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii(OMS), arata ca minimum 20% din populatia Europei sufera din cauza zgomotului.

Afectiuni ca: insomnia, pierderea auzului, boli cardiovasculare chiar si dificultatile de vorbire sunt urmari ale poluarii fonice. Primele efecte ale zgomotului se resimt la nivel psihic, si sunt: -distragerea atentiei -reducerea performantelor in sarcinile care utilizeaza memoria de scurta durata -disfunctii vegetative(cresterea activitatii cardiace) -suferinta auditiva -dificultati in coordonarea miscarilor.

“Este posibil ca aceste evaluari sa aiba efecte asupra pietei locuintelor, schimband modul de percepere al anumitor zone. Intr-o prima etapa va fi afectat segmentul de sus al pietei, si anume locuintele de lux”, afirma Oana Butescu, Senior Residential Broker in cadrul agentiei imobiliare ESOP.

“Pe acest segment, cererea provine din partea expatilor, persoane cu exigente mai ridicate si obisnuite cu anumite standarde in tarile din care provin. Cetatenii romani, in special persoanele cu venituri medii vor acorda o importanta mai mica poluarii fonice, dar este posibil ca pe termen lung aceasta perceptie sa se modifice”, a mai adaugat reprezentantul ESOP. In momentul de fata, nivelul maxim de zgomot admis pentru spatiile de locuit este de 50 de decibeli (desi pentru perioada de noapte este de dorit sa fie de pana in 30 decibeli). In marile intersectii si aglomerari urbane nivelul zgomotului ajunge la 80, chiar si 100 de decibeli.

Pentru o mai buna intelegere a nivelului de zgomot, Drd. Ing. Catalin Raclariu de la ITM Vaslui realizeaza in studiul sau Zgomotul si consecintele sale asupra societatii un tabel cu nivelul relativ al diferitelor sunete. Spre ex., nivelul unei conversatii discrete se incadreaza intre 20-50 decibeli, cel al unei strazi intens circulate intre 65-70 decibeli, si cel al unui tunet intre 90-100 decibeli.

“Introducerea hartilor acustice va aduce in esenta o mai buna calitate a vietii, si este totodata o masura de informare si educare a populatiei despre efectele expunerii la zgomot”, a concluzionta Oana Butescu de la ESOP. Va fi facilitata de asemenea redirectionarea traficului pentru obtinerea unei distributii uniforme, dezvoltarea de noi zone rezidentiale si stabilirea amplasamentelor zonelor de recreere tinandu-se cont de nivelul de zgomot, inclusiv de folosire a spatiilor verzi ca zone tampon pentru diminuarea poluarii fonice.